Sonetul VI (Il Canzoniere] - Francesco Petrarca

Traducere de Octavian Cocoş

O imagine vie a iubirii sale arzătoare şi a onestităţii Laurei.

A mea dorinţă e aşa smintită
că pleacă dup-aceea care fuge,
lăsând iubirea care-acum o strânge,
şi n-o pot prinde, că e prea grăbită,

iar când o chem pe calea cuvenită
nu mă ascultă şi n-o pot constrânge;
n-am cum s-o întorc, e ca un cal pursânge
de care-Amor cu firea lui profită.

Şi când din frâu se smulge cu putere
în voia ei mă las, căci n-am ce face,
deşi spre moarte fuge nebuneşte:

la laurii în care la vedere
stă fructul crud ce când îl guşti nu-ţi place,
că e amar şi jalea ţi-o stârneşte.

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: Francesco Petrarca



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.