Sonetul LXXXV (sola scriptura ...)

luni, 07 martie 2022

Papirus, pergamente, percepte zise “sfinte”
De-a valma adunate în nesfârşite pagini
S-au dovedit în vreme tăgăduite margini,
O simplă-nşiruire de nefireşti cuvinte.
Spun pace, dar credinţa a zămislit robia,
Mânându-şi prozeliţii în aprige războaie,
Profeţii poartă aur şi-n suflete noroaie,
Încătuşatul suflet a propăşit prostia.
Mă-ngenunchează teama, sau mă doboară ura?
De ce simţim zenitul în glod, lângă nadire?
De ce-n cătuşe-i cerul şi-i sânge pe mundire?
De ce minţim noi viaţa mimând Sola Scriptura?
Deşartă încercare jalonul de hârtie:
Credinţa în mai bine, în suflete se scrie!
12.09.2015

***
Volumul de sonete în dialog cu W. S.
RĂSPUNSURI PENTRU WILL,
Editura CORESI, 2016

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.