Sonetul CXXI (infinita împlinire...)

Autor:Ovidiu Oana-pârâu


Adăugat de: Ovidiu Oana-parau

miercuri, 04 mai 2022

Eu sunt lumina, lutul e ulciorul.
În el, tot vinul s-a-ntâmplat să fie
ambrozie, izvor de apă vie
şi linişte, iar spiritul, fuiorul.
Trăirea calpă, armonii funebre
sub curcubeul sterp şi neculoare
făcut-au astrul nopţii să-şi pogoare
argintul ca un giulgiu pe tenebre.
Şi undeva, în margine de clipă,
când totul pare stinsă netrăire,
încrâncenatul negru se disipă,
din linişte şi haos zămislire,
cuvântul salvator se înfiripă,
lumina infinita împlinire.

28 mai 2019
De adăugat în volumul de sonete în dialog cu W. S.
RĂSPUNSURI PENTRU WILL,
Editura CORESI, 2016


vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.