Sonetul CXII (mă faci să cred...)

miercuri, 20 aprilie 2022

Mă faci să cred că nici n-am existat!
De n-ar fi rana asta uriaşă
Crestată în tot eul, sub cămaşă,
De gală giulgiul unui apostat.
Sub dăruirea ta de simbriaşă,
La mine, alt Augias detestat,
Şi soaţă unui rege contestat
Chiar de aceea dovedit făptaşă.
Loial s-a dovedit preabunul gâde,
Pedant a şlefuit frumos cuţitul
Bătrânei ghilotine, ce surâde
Spre cel ce îşi aşteaptă asfinţitul,
Un dar funest unei agore hâde,
Rămâi ce eşti! M-aşteaptă infinitul.

23 sep 2017
De adăugat în volumul de sonete în dialog cu W. S.
RĂSPUNSURI PENTRU WILL,
Editura CORESI, 2016

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.