Sonetul CLXI (tărâmul veșniciei...)

Autor:Ovidiu Oana-pârâu


Adăugat de: Ovidiu Oana-parau

miercuri, 13 noiembrie 2024

De-o vreme mi-e aproape tărâmul veșniciei.
Da! M-a primit frățește prea buna senectute
Venit de prea departe, pe căi necunoscute
Purtând veșmânt de gala, noblețea poeziei.
Nu! Nu îmi este fala răsplata vredniciei!
N-am încrustat răbojul cu noduri desfăcute,
Ales-am limba mamei ca singură virtute
O torc în adevărul opus zădărniciei.
Cuvântul mi-a dat aripi, prin scris deprins-am zborul
Și am atins tărâmuri cu margini infinite
Pe care le sfințise Atoatecreatorul,
Iar pe pământ întoarse, prin slova mea slăvite
Să bucure copilul ascuns în cititorul
Avid după legende prin eoni tăinuite.

11 decembrie 2023
Volumul de sonete
RĂSPUNSURI PENTRU WILL, 2016


vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.