Sonetul 128 [Sonnet CXXVIII] - William Shakespeare

Traducere de Octavian Cocoş

Când tu, muzica mea, te-apuci să-mi cânţi
Pe-acel lemn drag, care răsună blând
Sub degetele tale, și mă-ncânți
Când corzile i le lovești pe rând,
Atunci pe clapa mică sunt gelos,
Căci ea sărută dulce mâna ta,
Și-n loc cu gura s-o ating duios
Lâng-acel lemn semeţ va adăsta.
S-o gâdili astfel mult şi-ar mai dori,
Cu clapele ar face schimb de zor
Când degetele tale lungi și vii
Le fac să sune-atât de-ncântător.
Dar dacă clapa te dorește rău
Dă-i degetul, mie, sărutul tău.

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.