Sonettina LXXXV (zidindu-ne-mpreună …)

Autor:Ovidiu Oana-pârâu


Adăugat de: Ovidiu Oana-parau

luni, 10 octombrie 2022

Te despleteşte vântul în crezul meu zburdalnic
Când, risipind cosiţa pe umeri şi pe sân,
Îmi înteţeşte pofta. Eu, mă reped hapsân,
Da-i numai vis noptatic şi m-amăgesc zadarnic.
Adorm dar nu-mi dă pace nici patima zăludă,
(Rememorează clipa când răsfăţai în soare
Splendoarea nudităţii cu perle de sudoare)
Îmbrăţişez doar urma rămasă-n iarba udă.
Amestecul de rouă şi-aromele păgâne
Îmi decorează somnul cu-aleasă-mpătimire;
Zidindu-ne-n vecie, mireasa trece-n mire,
Frângând singurătăţii dorinţa de-a rămâne.
Nălucă-i, ori aieve această-mpreunare?
Doar mirii ştiu răspunsul la greaua întrebare.

09.08.2010
Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017


vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.