Sonettina LXV (nu-i pace-n mine … )

duminică, 11 septembrie 2022

Nu-i pace-n mine, parcă viscoleşte
Rotind haotic un noian de gânduri,
În goană smulse şi, prin noi intrânduri,
Peste tăcerea mea le prăvăleşte.
Cât zbucium. Chiciuri negre mă inundă.
Pumnale reci, fiorii desenează
Cortine-n care falduri aiurează,
Pe tine, stea iubită, să te-ascundă.
Mă smulg din zbucium când revăd iar chipul
Tău drag, ce-n suflet îl păstrez icoană.
Furtună? Nu, nici gând! A fost o toană,
Clepsidrei vrând să-i tăinuie nisipul.
Mi-e greu, dar nu renunţ! Simt împlinire
În adăpostul drag numit, Iubire.

29.12.2009
Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.