Sonattina XXIV (ultima scrisoare ...)

luni, 11 iulie 2022

Aş vrea să fie asta o ultimă scrisoare,
E doar o coală albă sub palma tremurândă.
Şi inima, şi gândul, aşteaptă ca-ntr-o pândă
Puterea de-a descrie, cărarea spre uitare.
Se-mpleticeşte timpul, curaju-mi aţipeşte,
Doar buzele năuce, mimând viaţa, mute,
Încearcă să propună cuvinte nenăscute,
Din călimară, pana nimic nu o clinteşte.
Am nemişcat trei pagini, albindu-le cu gânduri.
O simt curgând din ele, răceala siderală
Încremeneşte mâna sub teama imorală,
De-a mâzgăli hârtia cu nedorite rânduri.
Zeci de răvaşe, astfel, aşteaptă neatinse,
Iscălituri de lacrimi din ochii mei prelinse.

25.02.2008
Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.