Șoapte în culorile toamnei

vineri, 12 septembrie 2025

Se lasă peste frunze o tăcere,
În ramuri plânge vântul călător,
Se-aprinde cerul pal cu mângâiere,
În inimă se naște iar un dor.

Un freamăt lin străbate-n adiere,
Cu pași de aur trece-n prag ușor,
Se-nalță timpul blând în tăcere
Și toamna-mi dă aripi către zbor.

Din ramuri cade ploaia arămie,
Și frunza tremură pe-al vântului altar,
Se-nvăluie pădurea-n armonie,
Iar lumina joacă umbre prin hotar.

Prin cețuri se așterne nostalgie,
Și clipele se scurg fără cuvânt,
Rămâne-n toamnă veșnică magie,
Iar frunza cade-n șoapte pe pământ.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.