Sfințenii

Autor:Manuela Munteanu


Adăugat de: Manuela Munteanu

luni, 03 iunie 2024

Purtăm în piept icoane și altare,
Ce nu-și găsesc sfințenia-n cuvinte:
Iubirea de soție, de părinte,
De mâna ce-ți aduce alinare,

De glia unde-au adormit străbunii,
Dar cu-al ei rod ne ospătează pruncii...
Vor fi mereu, pân' la sfârșitul lumii,
Eternul nostru dor, cât viața stâncii.

Descalță-te și-îngenunchează-n fața
Acestor vii columne de lumină,
Minunății ce-întruchipează viața
Și cresc adânc a noastră rădăcină!

Noi nu suntem doar lut peste ciolane,
Avem în trup dumnezeiască torță
Ce, pentru-aceste veșnice icoane,
Ne dă respect, și dragoste, și forță.


vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.