Pâcla - Serghei Esenin

Mi-s ochii stinsi si gura mi-e amara
Mi-ard mainile de dorul altor maini
Isi plange codrul foile de ceara,
Nu se mai uita nici o stea-n fantani.

Vazduhul plumburiu s-a pogarat
Si se taraste picla, pe ogoare,
Cu vantul, salcii, fara salbi la gat,
Gem frante peste ape statatoare....

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Ești binevenit Darius! Clasicii sunt precum un vin vechi...pe măsura trecerii timpului le crește valoarea și misterul!............ Cu drag
Gerra Orivera
marți, 06 octombrie 2015



imi place acest stil! am sa revin cu placere la acest imens poet!
darius
marți, 06 octombrie 2015



Magia unui înger întrupat, îndrăznesc eu să emit o ipoteză Criticule... știm atât de puține despre noi înșine......Cu drag
Gerra Orivera
marți, 06 octombrie 2015



multumesc , Gerra.....vreau sa-ti spun ca de fiecare data cand citesc o poezie din Esenin, am imresia ca e in prima lectura, cu toate ca ...l-am citit si-l citesc permanent...

Consideratie,
CRITICUL BLIND
luni, 05 octombrie 2015