Serenadă indiană – II - Eugenio Montale

De-ar fi viața-ți cea care mă ține
pe praguri – aș putea să-ți dau un chip,
să-ți năzăresc figură. Însă nu,
nu e așa. Polipul ce-și strecoară
tentaculi de cerneală printer stânci
de tine vrea să se slujească, i-aparții

și nu știai. Ești el, și te crezi tu.


Traducere Marian Papahagi

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.