Autor:Evelin L. Ș. Andrei
Adăugat de: Evelin
sâmbătă, 07 octombrie 2023
Vă știu prea bine, căci mă știu pe mine. Cunosc și luptele, dar și orbirea Prin care vi se-mpiedică menirea, Când vă înghit mocirlele din sine. Eu nu mai țin demult cu omenirea Și-mi par, din ce în ce tot mai străine Speranțele că n-ați ajuns ruine — Și nu-mi reneg, nici mie, prăbușirea. Doar Dumnezeu mai simt că e valabil. Să fie ăsta semnul de trezire, Sau o să ne trezim, inevitabil, Până la ultimul, din amorțire? Să fie, oare, prea puțin probabil Să lase Domnul, omul, la pieire?!
vezi mai multe poezii de: Evelin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Ştii care este cel mai mare şarpe din lume? Anaconda sud-american. Poate avea lungimea de până la 10 m, cât un autobuz.
Universul este eternul cântec al lui Dumnezeu. Ioan Gyuri Pascu
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: Evelin
Detalii poezie:
Distribuie pe: