Se-apropie ora

joi, 23 septembrie 2021

Privesc la o frunză călită de soare
Căzută de-o vreme la noul apel,
Iar pomul e vesel, nimic nu îl doare
Și vântul lovește în ramura tare,
Iar eu din fereastră sunt mândru de el.

Se-ntunecă cerul și-i albă visarea
Mi-e toamnă în suflet și-afară-i doar vis.
Eu încă mai sper să cutreier cărarea
Sub bolta flămândă în care doar marea,
Îi șterge de-o viață tot ochiul deschis.

Se-apropia ora în care povestea,
E scrisă în clipa atingerii-n doi.
Pe trupul ispitei apare doar vestea
Și-n trup e furtună și ploile-acestea,
Alungă dorința și dorul din noi!

Georgian Ionuț Zamfira 24.09.2021

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.