Scrisoare pe alb

joi, 29 octombrie 2015

A încărunţit aerul dimineţii,
dragul meu.
Toamna uită să îmbrace
primăvara luminii
când noaptea se crapă de zi.
E târziu în culori
şi albul e tot mai devreme...
tălpile iernii aleargă pe dealuri
verdele ierbii ascuns
în pământ.
Aripile tac înfricate
orizontul aproape
înfrânt.
Numai strugurii râd
albastru şi verde
şi lacom respiră
miresme de vin
sub frunze pe margini uscate...
Ninge pe umerii toamnei,
iubite,
cu stele căzute
din ceruri de gând.
Nerăbdarea se-aşterne cuminte
pe şoapte...
mai pune un lemn
să se-aprindă-n cuvânt
şi hai mai aproape...

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: