Nu mă atinge iar, mințeai,
mușcând cuvintele de gât până la sânge,
dar știi și tu că ceea ce ajunge
la mine în urechi e ce-ți doreai
și ceea ce privirea vorbele-ți înfrânge.
Mi-am ascuțit în flori de câmp de mac
toți dinții neschimbați de lapte
și am mușcat adânc cu ei din noapte
din gâtu-i, înfometat precum un brac,
lăsând cuvintele să le înghiți aproape moarte.
De botu-mi umed, ca de-un bici
atârnă șoapte sfâșiate
în timp ce îmi săpai pe spate
cu unghiile morminte mici.
Aproximativ 1000 de kilometri de păr cad pe toată durata vieţii unui om, cam cât distanţa de la Bucureşti la Viena. Părul uman este atât de puternic, încât ar putea susţine un autobuz aglomerat.
Citate şi Maxime:
Paloarea e culoarea ce-o ia gândirea pe faţa omenească. Emil Cioran
vezi mai multe poezii de: maresalmusca
Detalii poezie:
Distribuie pe: