rotundul albastru

miercuri, 27 ianuarie 2016

dimineaţa porneşte încet
prin trecutul necrozat
te bâjbâi braille anesteziat
pe singurul petec de zid
nedemolat din minte
chipul îţi atârnă prea lung
clatină periculos lumea aflată între moarte
şi moarte am ales morfina
sărutului mai eficient
decât acceleratorul de particule dumnezeieşti
sunt cuvintele tale săpate în respiraţia
oxigenată artificial
mi se pare acum tot acest joc de-a viaţa
are numai două zeci şi unu de grame
neincinerabile iubito
le vei găsi tu cumva
după mine să râzi cu blestemele închise

acum totul pare rotund şi albastru

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: