Autor:Gabriel Stănciulescu
Adăugat de: Gabriel Stanciulescu
vineri, 04 septembrie 2020
Rostul unei mângâieri Am vrut mereu și nu m-ai refuzat, Deși știam că nu-i al meu, pe veci, Mi-am luat cu pofta unui înfruptat, Înfrigurat de teama c-ai să pleci. Am simțit iubirea ta profundă, N-am să uit de serile curtate, Memorez, și pofta mă inundă Prin ochii aprinși de voluptate. Des mă trezeau orele nocturne, Și tresăream la orice respirat, Mai furam din clipele diurne Câte-o îmbrățișare, și-un oftat. Cât de frustrantă-i clipa ce-o trăim, Din frici rebele un pic ne-am rătăcit, Deși aș vrea să fie sau să fim Răspunsul dragostei ce ne-a-mplinit. Eu aș face iar apel la soare, Să ne-ncălzească printre primăveri, Chiar dacă uneori iubirea doare... Nu uităm rostul unei mângâieri. Autor: Gabriel Stănciulescu
vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Graniţa dintre Pământ şi Spaţiu este aşa numită Linia Kármán
Minunea este efectul noutăţii asupra ignoranţei. Samuel Johnson
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu
Detalii poezie:
Distribuie pe: