- Acasă
- STOMFF ANDREI AUREL
- ROMÂNIA NOASTRĂ
ROMÂNIA NOASTRĂ
marți, 28 iulie 2015
ROMÂNIA NOASTRĂ
Nu se născuse Crist în ăsta lume
Pe când romanii, cu războinic har,
Voiau aceste plaiuri cu renume.
(Fără legitimaţii de maghiar!)
Dar geto-dacii se mai bucurau
De libertate în al lor fruntarii.
Pe plaiul lor cetăţi îşi construiau.
(Legitimaţii nu aveau maghiarii!)
Romani l-au răstignit pe Crist. A înviat!
Şi a urcat la cer pe înserate.
Păgânii toţi în bărbi au jubilat!
(Maghiarii n-aveau legitimitate!)
Probabil că prin stepă alergau
Cu idolii de lemn în vreun samar
Barbarii huni ce case nu aveau
(Şi nici legitimaţii de maghiar!)
Pe-atunci Apolodor unea poporul
Roman, eteroclit şi decadent
Cu geto-dacii, onorând izvorul
(Fără statut de etno rezident!)
Şi în cetăţi carpato-dunarene,
Din Pontul Euxin până la Tise,
Se contopeau romani cu geto-dacii
(Legitimaţii nu erau emise!)
Născuţii din spuma celor două rase,
Cuceritori şi iubitori de glie,
Românii construiau într-una case
(Nu corturi pe la margini de câmpie!)
Imperiul a murit încet-încet.
S-au creştinat încet-încet barbarii.
Noi ne-am adus apostolii acasă.
(Legitimaţii nu aveau maghiarii!)
Au trecut veacuri, au trecut milenii.
Românii n-au trecut, au stat aici
Şi şi-au păzit istoria cu sfinţenie.
(Legitimaţii? Doar pentru cei mici!)
Atâtor neamuri rătăcind pribege
Le-am data lumină, hrană, adăpost.
Le-am dat neveste şi copii şi lege,
(Legitimaţii însă nu au fost!)
Şi darurile ce ne-au fost menite
Le-am împărţit cu ei, evrei, bulgari
Şi ţurci, şi ruşi şi alte spiţe multe
(Fără legitimaţii de maghiari!)
Vasile a iubit pe Margit toată viaţa
Şi Gyuri a iubit Mării, Gherghine.
Copiii au mâncat aceiaşi pâine.
(Legitimaţii? Oare pentru cine?)
În ţara asta toţi se nasc români!
În ţara asta toţi vorbesc româna!
Nu vrem să-i uite nimeni pe străbuni!
Vrem doar să ne întindem paşnic, mâna!
Vrem să trăim alături alt mileniu.
Lăsaţi-ne să ne iubim în pace.
Dar înţelegeţi-ne foarte bine:
Legitimaţia voastră nu ne place!
Noi toţi avem acelaşi „Cel de Sus”
Şi toţi ne stingem în acelaşi fel.
Ce să mai spunem? Ce-ar mai fi de spus?
Nu vrem legitimaţii ca model!
Să nu lăsăm să ne cuprindă ura,
Hai să ne facem viaţa mai frumoasă.
Nu vrem nimic din ce e doar al vostru.
Legitimaţii daţi la voi acasă!
În România toţi se nasc români
Şi toţi dorim acelaşi viitor.
Încă suntem un neam de oameni buni
Şi ne iubim al nostru tricolor!
Mai curge Tisa, Prutul curge încă
Şi sunt Carpaţi, e Dunărea albastră.
Ne ştie luna dragostea adâncă.
ACEASTA ESTE ROMÂNIA NOASTRĂ!
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Nici nu pot sa ma bucur mai mult decta de faptul ca intelegi poate mai bine ca altii sentimentul de frustrare pe care il resimt din pricina instigarilor unor neoameni. Poate cea mai frumoasa familie din cercul prietenilor mei (desi nu ii vad foarte des) este o familie mixta (roman-unguroaica) ce traieste acum la Oradea si traieste frumos. Tot o familie mixta mi-a fost perechea de "bunici" (de imprumut) de Bucuresti (roman -unguroaica) si crede-ma ca i-am iubit tare mult. De aceea am incercat sa-i imortalizez intr-unul dintre capitolele romanului "Asa ne-au plecat evreii" (o mica parte am publicat-o pe acest site) , roman ce sper sa il termin totusi.
Iar , oarecum ca un corolar , una dintre primele mele iubiri copilaresti a fost pentru Ilona , o unguroaica frumoasa foc si la fel de desteapta.
Sufar pentru ca imi iubesc tara dar ii iubesc si pe oamenii buni , pe ungurii buni ca painea calda pe care i-am intalnit in viata.
Multumesc pentru lectura si pentru gandurile bune ce mi le daruiesti cu atata bunatate.
stomff (autor)
joi, 30 iulie 2015
Extraordinar răzbate în toată poezia spiritul tău patriotic ! Din inimă, te felicit ! Ai surprins numai adevăruri, bravo ! Pentru că provin dintr o familie mixtă, știu exact ce spun. Am și eu o încercare în acest fel, mult mai slabă din punct de vedere artistic, am încercat să o public aseară la tema ziua drapelului național, postată de admin ,dar mi s a șters de două ori, era trei noaptea (sau dimineața ) :) și am renunțat.
Mi a plăcut foarte mult această poezie !
mirimirela
joi, 30 iulie 2015
Draga domnule Auras , am certitudinea ca aveti dreptate in ceea ce priveste istoria impusa. Intradevar si eu consider ca este falsa si adevarata istorie este ascunsa pentru a mentine o suprematie a unor culturi mult ulterioare celei trace.
Este o irosire de forte si resurse ce nu ar trebui sa mai existe in al treilea mileniu de dupa Crist. Dar cata vreme sunt idealisti asa cum suntem cel putin noi doi , trebuie sa ne aparam ideile in masura in care nu aducem atingere celor din jur. Iar cuvintele , cata vreme nu sunt injurioase ori mincinoase , nu pot face rau.
Draga Andrei ,
Orice comentariu in plus fata de ceea ce ai scris e de prisos cu exceptia faptului ca exagerezi cu privire la importanta acestei scrieri. Simt intradevar romaneste si sunt mandru ca inca mai pot sa simt astfel.
Multumesc mult pentru toate aprecierile pe care le faci cu privire laversurile mele.
Cu drag,
stomff (autor)
miercuri, 29 iulie 2015
Dupa parerea mea, aceasta poezie are atat de mare valoare national-istorica, incat ar trebui sa se gaseasca pe toate placutele de bun-venit in localitatile din Ardeal, si atat de mare valoare artistica incat ar trebui ca, fie si numai pentru aceasta scriere, autorul ei sa fie cunoscut si recunoscut la scara larga!
Cu aceasta capodopera, ne-ai aratat inca odata ca ai un talent cu totul deosebit si ca in tine bate o inima de roman adevarat.
Sa fii binecuvantat de Dumnezeu!
andreionthepoetry
marți, 28 iulie 2015
Mă refeream la istoria impusă, domnule Stomff, nu combat ce spuneți dumneavoastra în poezie, ci faptul că istoria asa cum e ea acum nu e corect scrisa, de fapt nu până în Galia se întindea teritoriile tracilor ci mai departe până în peninsula iberică, tot nordul Spaniei a avut populații trace, limba catalana și cea basca sunt asemănătore limbii Române ca numar de cuvinte asemănătore.Limba spaniolă oficială i se spune castiliana si este o limbă majoritară care are mai puține asemănari cu limba româna datorita influenței Maure în Castilia și provinciile sudice ale Spaniei.
Scuze că m-am întins cu vorba, am fost în acele părți si este o realitate văzută și auzită personal.
Multă stimă .
ALapis
marți, 28 iulie 2015
Multumesc mult Dana , iarta-ma pentru faptul ca raspund pe sarite dar sunt intr-o continua goana dupa timp liber si am din ce in ce mai putin. Dar nu ma descurajeaza sa intru din cand in cand in lumea noastra virtuala unde este totul atat de frumos.
Multumesc , sa ai o zi minunata.
stomff (autor)
marți, 28 iulie 2015
In opinia mea , limba latina este sora cu limba daca , avand aceleasi origini ,iar izvorul ambelor natii este pe teritoriul carpato-dunarean. Uniunea dintre romani si daci este fara indoiala o tema falsa in masura in care ar fi combinate doua entitati dferite total , cu origini diferite. Eu , in text si subtext ma refer la reunirea celor doua (intraga strofa 5 asta incearca sa transmita. Oricum este o parere a mea si nu incerc sa o impun in niciun fel pentru ca avem cu toii dreptul la a avea propria parere . Pe de alta parte nici nu prea vad unde este diferenta dintreparerile noastre.
stomff (autor)
marți, 28 iulie 2015
Eu am spus despre latini ca sunt frati ,deci e dincolo de razboiele daco-romane ceea ce spuneti dumneavoastra.Uniunea dintre daci si romani e o tema falsa in istorie, deoarece au aceleasi origini. formarea limbii Române e rodul contopirii limbii latine,care e la origine limba Tracilor care au la randu-i aceleasi izvoare cu limba Dacă.
ALapis
marți, 28 iulie 2015
Va multumesc tuturor pentru cuvintele de solidarizare practica la atitudinea de a ne iubi glia stramoseasca.
Domnule Auras , va rog respectuos sa cititi strofa 5 in care veti regasi sintagma "onorand izvorul" ce semnifica faptu ca pe acest teritoriu s-a format samanta din care s-au imprastiat oameni in toate zarile.
Multumesc!
stomff (autor)
marți, 28 iulie 2015
Frumos,frumos ai scris Stomff. cu drag!
petrica_c
marți, 28 iulie 2015
Impresionantă poezie, îndemnurile unora, cine-i bagă-n seama ?Domnule,Stomff
Am o precizare de facut și asta e un adevar :
Imperiul Roman s-a format din populații de origine Tracă ,tracii aveau teritorii pâna la granița cu galii, ulterior aceasta devenind provincie Romană,iar la nord se invecinau cu triburile germanice, de altfel francii erau de origine germanica, ulterior fiinda acceptati in Galia de catre Romani.Se stie ca tracii au aceleasi origine cu dacii, vorbind aceeasi limba,iar ulterior limba Latina s-a format din limba tracilor asemanatoare ca vorbire cu cea vorbita de daci. Deci practic latinii din Europa sunt același neam la origini, cu mici interferențe datorate conviețuirii cu alte popoare.Ce separare vor unii și de cine? e bine să fim îngăduitori ca oameni suntem ,dar bunăvoința creeaza iluzii unora care se cred superiori prin faptul fapt ca exista pe lânga noi.
ALapis
marți, 28 iulie 2015
mi-a placut jocul acesta de cuvinte:
maghiarii..aveau ori nu legitimatii...sau legitimatiile aveau maghiari...
Daca ai ceva,esti mai mare decat lucrul ce il ai..se pare ca in tara noastra,doar legitimatiile fac ori conduc Romania...
ultimele doua strofe se inalta deasupra celorlalte ..frumos..si inaltator!
multumesc Stomff pentru aceasta frumoasa poezie..
cu drag,
danab
marți, 28 iulie 2015
Foarte frumos ai scris! te felicit
Iustin
marți, 28 iulie 2015
Foarte corect scrisa din toate punctele de vedere. Multumesc si pentru comentariul aferent.
sebastian
marți, 28 iulie 2015
Va rog mult sa intelegeti ca aceste versuri nu sunt un indemn la ura intre romani si maghiari ci dimpotriva , un apel la linistea de care au nevoie ambele popoare. Nu as fi postat poate niciodata aceste versuri daca premierul tarii vecine nu ar fi avut lipsa de eleganta ori diplomatie ori buna crestere de a posta ieri pe Facebook noi indemnuri mascate la ruperea unor bucati din tara in care m-am nascut si pe care o iubesc si o voi respecta pana la ultima suflare- ROMANIA , tara frumoasa care m-a format si care mi-a permis sa ma afirm pe masura posibilitatilor mele intelectuale. Faptul ca avem astazi probleme interne de guvernare si conducere este o chestiune care ne priveste pe noi si trebuie sa o indreptam noi insine. Nu vrem insa lectii de istorie de la neaveniti ai istoriei contemporane. Pana mai citesc cate ceva si vor incerca sa inteleaga fara ura si revizionism , trebuie sa le spunem ce gandim despre o asemenea atitudine. Voi incheia prin a spune fara retineri ca am avut si am multi prieteni maghiari pentru care am sentimente foarte puternice si ii iubesc sincer si dezinteresat. Pentru ai , pentru acesti oameni care nui uita cine sunt dar nici unde s-au nascut am scris aceste versuri , cu multa vreme in urma , dar , din nefericire , mereu actuale. Va multumesc.
stomff (autor)
marți, 28 iulie 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Ştiai că sângele homarului este incolor, dar expus la oxigen se face albastru?
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: stomff
Detalii poezie:
Distribuie pe: