Poezii despre Patrie:

Am plecat departe de casă, dar m-am întors.

Mama m-a întâmpinat cu bucurie pe chip și m-a strâns în brațe, ca și cum timpul nu ne-ar fi despărțit niciodată.

În suflarea dimineții
Zorii se îngână
Se trezesc și călăreții
La apus de lună.

Când răsună Imnul peste țară,
Se oprește clipa în tăcere,
Și în piept tresare, iarăși, iară,
Dorul sfânt de neam și de putere.

Knockout
...
România cică-i stat mafiot
ce gravă eroare de analiză

Romania sub ciocoi și nebuni
...
Gunoaiele umane sufocă România
Mii de trântori sugători de buget

Viitorul e sumbru,
Țara se stinge încet.
Cei plecați privesc din depărtare,
Cei rămași au lăsat scutul jos.

E-atât de rar și de ciudat

Este ceva atât de rar,
Atât de rar și de ciudat

Nu pentru voi am ieșit atunci din case

Am ieșit pe străzi pentru libertate,
Nu libertatea noastră ci a tuturor

Aștept

Nu-i vina mea c-am fost născut aici,
pe planeta asta frumoasă și albastră

Frați de limbă românească
Hai să dăm mână cu mână,
Să facem să înflorească
Țara noastră cea străbună.