Restriști - Alexandru Lungu

Se condensase tăcerea
de jur împrejuru-mi
asemenea unor ziduri de sticlă
era război
și căutam în zadar
o ușă a cuvintelor
ferestrele sparte de un suspin
ori un țipăt

Acolo unde orb de transparență
mă loveam de tăcere
de fiecare dată
aerul
curgea dureros un sânge incolor
și cicatricele care se văd
acum
brăzdând carnea poemului
nu sunt decât
semnele acelor ceasuri
grindina acelor restriști.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Alexandru Lungu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.