Renaștere

Autor:intel1anima


Adăugat de: intel1anima

luni, 18 martie 2019

Ținându-ne de mână,
lunecăm, lunecăm pe portativul Liniștii lui Beethoven.
Privirile noastre conturează raccourci-uri
ce se intersectează, ca într-o pânză de păianjen.
Spațiul devine o sferă minusculă,
iar toate celulele din univers se contopesc
în lava originară.
Amintirile mele se dizolvă în
valurile calde ale inimii tale.
Suntem închiși ca într-un mugur
preaplin de lume, spațiu, timp,
un mugur care stă gata să plesnească
în mâna lui Dumnezeu.
Ne naștem din el
ca două uriașe păsări flamingo
cu ciocurile atingând steaua Vega,
iar constelația Lira devine circumpolară
pentru toată emisfera iubirii noastre.
În tot acest timp,
vântul cosmic duce din stea în stea
notele pianului beethovenian
pentru reînnoirea muzicii sferelor.


vezi mai multe poezii de: intel1anima


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CLXXXIV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.