Reflexe în apă - Eugenio Montale

Consumul nu poate din necesitate
să ne oblitereze pielea.
Pe care, suprimând-o… dar aici cel ce monologa
se oglindi-n pârâu. Se vedea în el
o emanație a lui dar dezarticulată
și zbanghie care apoi de-a dreptul dispăru.
Un fleac s-a dus care era o parte
din mine, zise: sfârșitul poate urma
cu pași de melc. Și se gândi la altele.

Traducere Marian Papahagi

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.