Rădăcini lunare - Ion Vinea

Bulevardele sub ploi,
rouă pe globuri electrice,
pe scări de hotel luna lichidă,
stinse restaurantele în grădina publică,
rătăcesc ca un agent de moravuri,
studentele ies de la cantină,
să fiu poet
şi să le-arunc un pumn de rime,
când oare veţi opri vântul la bariere
şi fumul toamnei să nu-l regăsim
decât în blănile de lutru
şi vara în gheena cu asfalt a cazanului,
soldatul îşi îmbracă ghereta,
îmi daţi voie să-mi aprind ţigara,
poftim.

Iubitele mor în teatre pustii
scutură din draperii vorbele dragostei
doar pisicile pe zgârie-nori
sau sunt mai aproape de lună.
în pervazul de lemn se depărtează
Mumă
sunete noi îşi cer cântecul
faceţi uneltele, întreceţi meşterii
nordul şi sudul va asurzesc: luaţi seama
suflă clipe orchestra de fief
ca baloturile pachebotului pe chei.
învelim veacul în jurnal
şi-l purtăm floare de hârtie.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Vinea



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.