Poem despre Doftana XII - Iannis Ritsos

Dând în lături poarta greoaie-a Doftanei, a pornit
barajul „Lenin” de la Bicaz, aruncând munții în aer.
Pe aici au ieșit, cu spinarea lor lată, uzinele socialiste,
lărgind, prin răsufletul lor, România.
Pe aici au ieșit minele cu fețele mânjite,
arătându-și dinții albi într-un zâmbet.

Pe aici au pornit cântând
colectivele Dobrogei, cu mânecile sumese.
Pe aici a ieșit porumbul în armate de aur,
mișcându-și ca-ntr-o apoteoză coifurile pașnice.

Iar acum, sus, pe Doftana, palpită steagul roșu,
cu o vână-n care palpită sângele comuniștilor morți,
sângele noii vieți urcând panta spre inima lumii,
aprinzând doi bujori de sănătate pe obrajii fraternității.


Traducere – Nina Cassian
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Iannis Ritsos