Poem ascuns

Autor:Ovidiu Cornilă


Adăugat de: Ovidiu Kornila

duminică, 18 octombrie 2020

marea m-a aruncat coamă albastră
pe țărmul însetat al veșnicei așteptări;
mi-am rezemat privirea de cea mai îndepărtată stea
prin care ochii tăi mă căutau
neîncetat...

noaptea cu haina-i adâncă de umbre
licărește în imperiul ei misterios rugi
ca tu să vii,
ca tu să cânți,
să mă trăiești din nou.

apoi te-am luat de mână, iar pasul tău
precum căderea de petală
a plâns în zborul lui o clipă mută
de amor;

și-atunci am spus:
eu voi porni spre zorile târzii
cu tine roșu-aprins
prin verdele de pajiști
și liniște de păsări...

iar tu vei fi
un simplu port pe-o margine de vis,
ca un sărut surâs ascuns
în lumea dintre nori...


vezi mai multe poezii de: Ovidiu Kornila


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Minunat!
gabriel cristea
vineri, 24 septembrie 2021



Foarte frumoasă și delicată poezia!
Erw Magdo
duminică, 14 februarie 2021



Minunat poem!

Bun venit printre noi, Ovidiu! :)
Adina Speranta
joi, 29 octombrie 2020