Pe foaia cea albă cad stropi de visare,
Ce aprinde în mine o dulce chemare.
Cerneala să curgă pe foi în neștire,
Să tremure versul scris cu iubire.
Un chicot răsună prin stropii cei mici,
Și rimele zboară ca niște licurici.
Cerneala dansează în a ei călimară,
Când inima e-un cântec la vreme de seară.
Iar ploaia ce cade peste versuri cu dor,
Sunt picuri ce cad din stea și din nor.
Când rima se-ncheagă în focul ce arde,
În versuri o lacrimă lunecă și cade.
În lume iar sunt un poet necunoscut
Care în iluzii și vise-am pornit
Să rămân în eter, în dor și iubire
Cu inima frântă de intensă trăire.
De Crăciun, Moşul primeşte peste un milion de scrisori şi aproximativ 45.000 de e-mail-uri. Peste 11.000 de voluntari răspund acestor scrisori în 11 limbi diferite.
Citate şi Maxime:
Sfânt. Un păcătos mort, revizuit şi editat. Ambrose Bierce
vezi mai multe poezii de: roryta
Detalii poezie:
Distribuie pe: