Te-am privit pe furiș simțind clocotind teama colectivă
o dată cu păsările care ne duceau gândurile
migrând în ou
până când nasurile noastre s-ar fi frecat
de tăcerea cojii sale
scurgând rugina dragostei ce se pierdea
într-un labirint de gemete
și ne simțeam lipsa ca două jumătați de sicriu
suspinând după străpungerea cuielor
vezi mai multe poezii de: maresalmusca
Detalii poezie:
Distribuie pe: