Pe bulevard

Autor:Cristian Andronic


Adăugat de: Cristian Andronic

marți, 22 decembrie 2020

Am coborât tăcut, domol,
Cu cerșetorii la picioare,
Voiau să-nghită alcool,
Ei n-aveau ochi pentru mâncare.

Și o schimbau, cred c-ar fi dat,
Orice aveau, pentru o cană
Cu vin spumant, cu vin curat,
Chiar cu rachiul de pomană.

Am coborât pe bulevard,
Cum a căzut Ștefan cel Mare,
Mă sprijineam atunci, de-un gard,
O, cum puțea a destrămare.

Eram tăcut, eram mirat,
Îmi sângera un fel de rană,
Veneam dintr-un muzeu armat -
Ce mai condiție umană.

Atunci am înțeles atât -
De la „ ...ridică-te, Ioane!”,
Că e ciudat, că e urât,
Să nu ai arme, ci icoane.


vezi mai multe poezii de: Cristian Andronic


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.