Ospăț - Menelaos Ludemis

Astăzi
N-am invitat la masa pe nimeni.
Nici frate, nici prieten.
Masa aceasta am așternut-o
Numai pentru dușmani.
Ce ghinion!
N-a răspuns la invitație
Nimeni, nimeni…

Așadar sunt obligat
Să m-așez singur
Și să mă îndop,
Să sorb singur
Și nectarul,
Și otrava.

Cât despre otravă.
M-am obișnuit
S-o trag la măsea
Singur.
Nectarul însă,
Băutura aceasta zeiască,
Pe care n-am gustat-o deloc,
Cu cine? Cu cine s-o impart?

Stau aici
Încurcat, nedumerit,
Fără să pot lua
O hotărâre.

Al treilea cântat de cocoș
Mi-a vestit destinul.
Am ridicat paharul:
Noroc! Și veșnica pomenire!
Am golit otrava
În sănătatea prietenilor,
Iar nectarul
În în sănătatea dușmanilor.


Versiune românească de Menelaos Ludemis

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Menelaos Ludemis



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.