Ochi cereşti [Ojos celestes] - Juan Ramón Jiménez

Traducere de Octavian Cocoş

Credeam c-albastra cerului culoare
coboară-aici, pe Terra-ntunecată,
din când în când, iar suferinţa-mi toată
dulceaţă vrea să ia din orice floare.

Şi dorul meu aprins, în zi cu soare,
un fluture a întâlnit odată,
dar el era doar umbra aruncată
de-al meu delir când somnul nu apare.

Voi, ochi cereşti, privirea voastră cată
de sus, ca cerul, spre pământul care
se-ascunde-n noaptea neagră şi senină –.

Dar tot ca cerul, n-aveţi niciodată
timp pentru-un trup de carne muritoare
ce-a sufocat tânjirea mea divină!

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: Juan Ramón Jiménez



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.