Protejat de existenţa
Pur şi simplu-ntȃmplǎtoare,
Nu pari mulţumit, bǎrbate,
Şi mǎ-ntreb eu,
De ce oare?
Oricȃt ai fi de avut,
Nelipsindu-ţi hrana, cortul,
Simţi ȋn tine
Surd, tǎcut
Coarda care-ţi dǎ raportul.
Ea vibreazǎ tot mai tare
Sǎ-l auzi pe-al tǎu popor
Suferind fǎrǎ-ncetare.
Ştiu cǎ-njurǎ.
Fǎrǎ spor!
Cȃnd primeşte-o milǎ rarǎ
De la cei din vest,
Care,-n genere,-i precarǎ,
Bǎnuitǎ de incest,
Cei ce i-o aduc la masǎ,
Socotesc cǎ-i necesar,
Nu-i aşa, ei sunt de rasǎ,
Ca poporul fǎrǎ har
Sǎ le cadǎ drept ȋn plasǎ
Ca obiect de inventar.
Ȋncercaţi mereu, bǎieţi,
Un popor prea rǎbdǎtoriu
C-o sǎ faceţi cunoştinţǎ
Cu un inventar bogat
Ce vǎ duce-n sanatoriu
Sǎ vǎ intre-n cap o ştiinţǎ
De care aţi cam uitat.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Mulțumesc pentru explicație, succes în continuare.
Ganktimebm luni, 15 mai 2017
Ganktimebm
Din motive de prozodie.
,, Ȋn genere " trebuie sǎ fie ȋntre virgule
Ȋţi mulţumesc pentru lecturǎ, aprecieri şi ȋntrebare.
Cu consideraţie,
samoilǎ
15 mai 2017
samoila (autor) luni, 15 mai 2017
Foarte frumos,dar, sunt curios totuşi de ce se află virgula înaintea folosiri cratimei în secvența "care,-n genere,-i precară"
Ganktimebm sâmbătă, 13 mai 2017
vezi mai multe poezii de: samoila
Detalii poezie:
Distribuie pe: