O prietenie rară

Autor:Lucian-Horațiu Hînsa


Adăugat de: hlh98

marți, 07 decembrie 2021

Iubite călător,
Nu îmi spune că ți-e dor!
...Oh- când lucește luna-n zare
Îmi așterne gânduri clare;
Simt un dor apăsător,
Simt că mor!

Iubite împărat
Mai tot timpul tu ai stat
Pe-un pământ înveșmântat
Cu sclipiri de aur pline
Fi tu bine!
...Ah- când soarele-mi apune
Numai dragostea rămâne
Pe-a mea lume.

Iubitule cugetător
Tu ai-al timpului cuceritor
Ochi și rațiune,
Ce minune!
...Ah- când noaptea-mi înflorește
Inima-mi întinerește
Și suspinul mi-l sfârșește,
Iar al tau popas sublim
Mă lovește.

E o prietenie rară
Cea care te și doboară
Dar care și mai sus te ridică.


vezi mai multe poezii de: hlh98


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Frumuseţe
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.