În frigul crud al primăverii
Aduc omagiu învierii
Din fiecare ram ce crapă
În muguri cu zemuri și apă.
O adiere de smarald
Trece prin pomi și parcă cald
Mi- e gândul radiind lumină
Prin iarba crudă din grădină.
În umbra florilor de prun
Se- ascunde- o gărgăriță, spun
În gând cu glas copilăresc:
" Gărgăriță- riță..." opresc
În colț de gură- un zâmbet pal
Și sunt al adierii val.
Smarald mi- e chipul luminat
De bucurie și curat
Mi- e sufletul înmugurit
De primăvara ce- a sosit.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Detalii poezie:
Distribuie pe: