Numai ochi și capră-neagră

Autor:gabriel cristea


Adăugat de: gabriel cristea

miercuri, 25 noiembrie 2020

Mă dusei să văd codalbii,
dar cum nu pornise vântul,
rămăsei pe creasta mută
- într-o lume-n așteptare -
numai ochi și încordare.

Peste piscuri-fierăstraie,
nălucind în siluetă,
capra-neagră-ncremeni
ca un sfinx de piatră rară
- numai nori și ochi de ceară.

Răscolii apoi masivul
și-i văzui pe cer rotindu-și
ciocurile înroșite;
Sub aripi de miazănoapte
- numai lut și iz de moarte.

Mă dusei să caut sfinxul
printre gândurile goale,
dar cum nu-l găsii acolo,
înlemnii lâng-o zănoagă
numai ochi și capră-neagră.


vezi mai multe poezii de: gabriel cristea


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Natură
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLVIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.