Nu mă crezi?
...
Ades îți pândesc privirea
și mereu o surprind, caldă, bună, blândă,
incapabilă s-ascundă
nețărmuirea,
incapabilă să mă surprindă
dincolo de pădurile verzi.
...
Nu mă crezi?
Ia o oglindă și vezi!
Și știi cum mă simt?
Nemărginit și înverzit.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: