Nu mă chema - Cassian Maria Spiridon

ne-am văzut în zarea dimineţii
încopciaţi ca la cazarmă
tineri şi liberi de poveri
privind cum soarele se-nalţă
rupînd din geana nopţii

cu piept străluminînd
înaintam prin ierburi
slobozite-n anotimp
cu gîndul iubirii fără de amurg

o! nu mă chema
pe ascuţita coamă
ce-i gata să mă-mpartă
în felurite spaime de-mprumut
iar tu
încă nu ştii să mă iubeşti
printre nămeţi şi fulgeri globulari

am haina străvezie găurită
de săgeata slobozită din arcul inocenţei
la vremea cînd nepăsarea era rege

toate au dreptul
să se împlinească

nu mă cată regrete inutile
cămara e doldora
de amintiri în roşu

din adîncuri
iubirea îşi roti periscopul
vigilentă
ca o armată
într-un război
în care nimeni nu-i învingător

o mînă conştientă ne îndrumă
prin ea se vede
tot cerul în splendoare
viitorul

ce bine-ţi şade Doamne printre stele
la vremea cînd planeta se inundă!

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.