Lacrima mi se prelinge
Prin crevasa din gânduri,
Iubita mea Luna
A fugit cu un astru,
Veșnicia adoarme
Încropind niște rânduri,
Din cer recompensă
Unui romantic sihastru.
Liniștea-mi smulge
Tăcerea din palme,
Zânele nopții
Vrăjesc noi flăcăi,
Sucindu-le mințile
În feeria de basme,
Dănțuind pentru zeii
Pierduți prin făgădăi.
Mă reped să le cert
Cu gânduri râzînde
Glasu-mi pustiit
S-a ascuns întru-un sloi,
Nu-mi găsesc vorba,
Niciuna, niciunde,
Cuvântu mi-a-nghețat
Bântuit de strigoi.
Mă ascund iute-n valuri
Înspumate pe creste,
Mă prind bine de briza
Ce adie spre zori,
Aștept norii să fugă
Înspre piscuri celeste,
Să rămân doar cu noaptea
Rătăcit printre flori.
Frunzărind norii negrii
Iubita-mi răsare,
Îmi surâde șăgalnic
Îmbrăcată-n mireasă,
Vulcanul din mine
Emană fervoare,
Îmbrățișând universul
Cu tot cu crăiasă !
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
aspiranta,
În versuri, putem visa cu ochii deschişi.
Mulţumesc din suflet !
stefan doroftei doimaneanu vineri, 26 august 2016
Misha,
Mulţumesc tare mult pentru apreciere!
stefan doroftei doimaneanu vineri, 26 august 2016
Liniștea-mi smulge
Tăcerea din palme,
Zânele nopții
Vrăjesc noi flăcăi,
Sucindu-le mințile
În feeria de basme,
Dănțuind pentru zeii
Pierduți prin făgădă
Frumoasă poveste scrisa in clipa de visare, citit cu drag!
aspiranta vineri, 26 august 2016
Versuri scurte dar deosebite.
Frumos
Misha vineri, 26 august 2016
vezi mai multe poezii de: Stefan Doroftei-Doimaneanu
Detalii poezie:
Distribuie pe: