Pantumul își întoarce spre voi acum obrazul,
o palmă e răsplata ce nu a meritat,
sonetul pune astăzi pe un butuc grumazul,
o sabie modernă adânc l-a fulgerat.
Rondelul se ascunde prin colțuri prăfuite,
se bâlbâie o glossă tot înghițind în sec,
apar cu îndrăzneală verseturi chinuite
ce mestecă-anevoie mesajul incomplet.
Cuprins de agonie, gazelul se-nfioară
când lacrimi și blesteme răsar pe firmament,
pamfletul se răsfață, ronsetu-i floare rară,
azi tot ce este clasic declară faliment.
Din urbea plictisită deschid aripi poeții
spre cerul fără soare, spre universul gol,
o ploaie de ovații a-ncurajat bureții
ce-au apărut în noapte, dar pân' la ziuă, mor.
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Detalii poezie:
Distribuie pe: