Extaz - Nina Cassian

Pe dunga lunii, își dau întâlnire peștii de aur,
iată, se-ncalecă, iată, se-ncaieră; cozile lor
se frâng fără zgomot aidoma unor bucăți de omăt.
Vinul de aur al mării îngheață, și, amețindu-i,
iată, din boturi le curge un palid delir taciturn.
Peștii de aur, în vinul de aur, sub vrăjile lunii,
spumegă fără să-i poți auzi, lunecă beți,
fără s-atingă timpanul văzduhului, și desenează
cu cozile lor conturul vitezei, cifra luminii,
și totul se-neacă-n lumină apoi; colcăie peștii,
bombații lor ochi repetă luna de sus – și e luna
de-o mie de ori risipită în val ca o mie de boabe de
strugure, strugure, strugure, strugure, strugure, strugure…

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nina Cassian



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.