Am spus cândva,
Cuiva,
În mod prietenesc,
Sǎ uite trecutul
Dacǎ vrea sǎ aibǎ un prezent
Firesc.
Nimic nu este mai frumos
Ca vieţuirea
În prezent
Ȋn care ai folos
În rugǎ sau iubit,
Ştiind
Cǎ mâine,
Pentru tine,
Dacǎ mai eşti,
E azi.
Deci,
Învaţǎ sǎ ai rǎbdare-,n fine,
Sǎ ştii s-aştepţi înalt
Cǎ altfel cazi,
Sǎturându-te de tine,
Nu de celǎlalt.
vezi mai multe poezii de: samoila
Detalii poezie:
Distribuie pe: