Nicu hăloiu - creaţii proprii

nicu hăloiuPovestea mea, iubiți menestreli, e ciudat de banală,
Ea s-a născut dintr-o primăvară de ieri
Și-o rătăcire a vântului pală!
1960

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Și tu, ești tu

    Și tu, ești tu
    ...
    Citesc în sufletu-ți o carte vie
    Și-n cartea asta e povestea ta

  • Visul meu

    Visul meu
    ...
    Plecați de-aici, vă rog, de lângă mine
    Și gândurile luați-le-napoi,

  • Săracii bogați

    Săracii bogați
    ...
    Săracii bogați ai lumii de-acum
    Luxuroși înglodați, mofturoși în consum

  • Spectacolul lumii

    Spectacolul lumii
    ...
    Mult mă minunez adesea când văd tinerii de azi,
    Mimând stângaci bărbăția să pară niște falnici brazi

  • ”Recursul la metodă”

    ”Se trăia în ficţiune. Fără să-şi dea seama, oamenii se integrau într-un enorm bâlci creat de o baghetă magică, unde totul era răsturnare de valori, inversare de noţiuni, mutaţie de aparenţe, deviere de drumuri, mască şi metamorfoză - un miraj perpetuu, transformări surprinzătoare, lucruri întoarse cu dosu-n sus”.
    Alejo Carpentier în Recursul la metodă (2006)
    Nici astăzi nu e mare diferență față de ieri. Dictaturii prin teroare i-au fost schimbate doar coperțile, pulanele au fost înlocuite cu facturile la utilități, cu spectrul sărăciei, iar directorii de odinioară au fost înlocuiți cu managerii impostori de azi. Ciocoismul obedienților sistemului a rămas identic. Dictatura prostiei brutale a fost fardată și redenumită ”Democrație originală”, în care bufonii de ieri sunt decidenții și privilegiații de azi.

  • Colțul veșniciei

    Colțul veșniciei
    ...
    Vezi pasărea aceea albastră?
    Îți amintești de ea, nu-i așa?

  • Prizonierii

    Prizonierii
    ...
    Lasă totul și urmează-ți calea aleasă de destin
    Căci destinul e cel care urzește planuri pentru tine

  • Lor chiar nu le pasă de noi!

    Lor chiar nu le pasă de noi!
    ...
    Motto:
    Y wanna say is that:

  • Ipoteza

    Ipoteza
    ...
    Propun să abordăm o ipoteză
    O ipoteză de altfel realistă,

  • Anestezia

    Anestezia
    ...
    Probabil și eu voi privi uimit
    În urma mea, din ce-a fost ce rămâne,