Colțul veșniciei
...
Vezi pasărea aceea albastră?
Îți amintești de ea, nu-i așa?
Știi tu, când ne mergea-nainte
Să ne arate drumul
Sfioasă și cuminte,
Când înflorea salcâmul.
Mai vezi și stropul de rouă
Pe galbena floare,
Când soarele răsare?
Să mergem în grădina noastră
Din colțul veșniciei,
Dăruită nouă
Rămână doar ecoul
Din cântul poeziei!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: