tu stăteai nemișcată
în lacrima mea
și nu mi-amintesc bine ce strigai
sau poate doar existai
după ce murise definitiv
iubirea neîntâmplată
tu stăteai nemișcată ca o pasăre
și așteptai
sau poate doar cântai despre un
vis albastru
greu de străbătut
cu o singură aripă
de tristețe
tu stăteai ca o cucuvea cu ochii
galbeni
pe umărul umbrei mele
și priveai printre vitralii
lungul drum al sufletului meu
care nici măcar nu a existat
vreodată
cu adevărat
vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin
Detalii poezie:
Distribuie pe: