Nea Ilie la răchie:
...
”Cogito ergo sum”! Nu, asta e fix pix. Aș putea eu spune că-s trist, deci, exist. Chestia cu cugetatul e ca poanta cu păcatul. Care-i aia? Habar n-am, mai bine n-o pomeneam, poate poanta e sublimă, eu n-o știu, dar dă la rimă.
....
Degeaba citate-n latină când atât de puțină lumină în lume-a rămas. Cultura e dusă, masa e pusă, hai la parastas! Cântă lăutare, pune ospătare vinul în pahare, înfige bucătare bucățile-n frigare, și dă focul mai tare, cântă lăutare, asta cugetare, sunt vesel și nu trist, deci frații mei, exist!
....
Asta se vrea, nu-i așa? De unde-nțelepciune în mințile nebune și roase de vicii? De vină-s amicii care ispitesc. ”Cogito ergo sum”? Las-o-ncolo nea Ilie, nu mai bea multă răchie, nu mai face pe deșteptul, pentru că îți spun de-a dreptul, du-te-acasă, las-o baltă că latina-i limbă moartă, auzi la el ”cogito ergo sum” vezi-ți omule de drum!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: