Începuturi

Autor:Maria Doltu


Adăugat de: Maria Doltu

vineri, 04 februarie 2022

Clopotul vestește,nu-i zi de sărbătoare,
Sufletul meu acum se-nalță-n zare;
Îngerii de brațe mă duc,acolo să mă țină,
În lacrimi covârșitoare ai mei plâng și suspină.



V-am îmbrăcat în răni și neputință
Știind că vă va fi dor de a mea ființă.
Cu cicatrici pe trup,cu vene sângerând,
Eu mă înalț la cer...gândind,imaginând...



Că într-o altă viață a greului popor
Nu va mai fi nevoie ca eu să mă omor,
Nu va mai fi nevoie ca tu să faci mult rău,
Fiindcă-ți vei da seama că e poporul tău.


O viață am și o reneg! O fac doar pentru tine,
Dar ție nici nu-ți pasă,nu te gândești la mine.
Am numit-o " ÎNCEPUTURI" ca tu să înțelegi
Că viața fără mine ești liber s-o petreci.





2017,noiembrie


vezi mai multe poezii de: Maria Doltu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Dragă doamnă, se simte sentimentul, vehemența, dorința de a schimba ceva... Dar cam atât.
Versul clasic e destul de greu de strunit. Ar trebui să vă revizuiți metrica, ritmul, chiar și la rime s-ar putea cârcoti, dar pentru început, să nu ne luăm de ele.
Nu trebuie să vă descurajeze comentariul meu, din contră, m-ar bucura dacă l-ați primi ca pe un sfat, doar :)
Cu drag!
Adina Speranta
vineri, 04 februarie 2022