N-avem nimic în comun!
...
Deși sunt ca voi, un fel de român,
Eu cu voi n-am nimic în comun!
Biped ca și voi, viața mea are sens,
A voastră e dusă de mult pe coclauri,
Și-n timp ce eu sunt măcar sapiens,
Din voi iese un șuvoi de balauri!
...
Urâtul din voi nu-l puteți ascunde,
Prin toți porii voștri iese și se vede,
Sunteți burțile umflate și flămânde
Deșertăciuni urâte, nulități bipede
Nu sunt ca voi, ferească Dumnezeu
Șmecher, golan, escroc și derbedeu!
...
Nu mai cred în niciunul dintre voi,
Deși m-ați păcălit acum treizeci de ani,
Sunteți toți la fel de degeaba și de goi,
Derbedei, escoci, șmecheri și golani,
Ați făcut din țară o groapă de gunoi
Și nu mai cred că voi sunteți umani!
...
Îmi place tare mult că sunt român
Și n-am pupat vreun cur ca să parvin,
M-am mulțumit în viață cu puțin,
N-am alergat după avere sau putere,
Să dăruiesc mi-a fost unica plăcere,
Vedeți că nimic n-avem în comun?!.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: