Mǎrturisire

Autor:Florentin Cursaru


Adăugat de: Florentin

vineri, 19 mai 2023

Când, zâmbitoare Luna ṣi stând la sfat cu mine,
Ȋmi mângâie fereastra cu raze, ca o mamă
Și gândurile mele ȋncep sǎ se-nsenine,
Iau teama de pe suflet, o sting ṣi o destramǎ
Ṣi din adâncul nopṭii fiinṭa ta o cheamǎ,
Eu, cugetând la tine, făptură minunatǎ,
Lǎsându-mi pradǎ gândul sǎgalnicei visǎri,
Ȋi cer sǎ mi te-aducă seninǎ ṣi curatǎ,
Cǎznindu-l sǎ te smulgǎ ceṭoasei depărtări
Ṣi mi te-acoper toatǎ cu calde sǎrutǎri.

Nu m-am deschis vreodatǎ ṣi n-ai ṣtiut ce simt
Nici când am fost alături, vorbind de multe ori,
M-ai fermecat cu glasul plǎcut ca un alint,
M-ai ȋnsoṭit adesea cu paṣii tǎi uṣori
Ṣi mi-ai sǎdit ȋn suflet senini ṣi blânzi fiori.

Acum, plecat ȋn lume ṣi rǎtǎcind, pribeag,
Te port adânc în mine, e locul cel mai bun,
Femeie minunatǎ, iubite suflet drag,
Rostesc cuvinte-n cuget, ce aṣ fi vrut sǎ-ṭi spun
Ṣi când te am ȋn vise, mǎ bate-un gând nebun,
Mi se-nfiripǎ-n minte ṣi creṣte o-ntrebare:
-Ȋn aiurirea vieṭii, cine se mai închină,
Cui îi mai saltǎ pieptul când inima-i tresare,
Cǎ-n faptul dimineṭii, privirea ta senină
Se-ndură ṣi ȋmparte cǎldurǎ ṣi luminǎ?


vezi mai multe poezii de: Florentin


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.