- Acasă
- George Coşbuc
- Lupii țiganului
Danciul Cuma se pornise la oraș. Și-a târguit
O lulă de cea domnească, precum nu s-a pomenit
Nici la neam de neam de Cuma; avea camis plin de stele,
Dar știi stele tot de-aramă cu flori galbene-ntre ele,
Și-avea ciucuri verzi luleaua, iar la ciucuri și canaci:
Era vrednică să fie cumpărată-n trei sutaci!
Înturnând seara spre casă, Danciul pășea-ntins și tare
Și se tot gândea că-n satul unde șede el mai are
Cineva lulea ca dânsul? Apoi, se gândea, gândea
Cum se vor mira țiganii de prin hrubi când vor vedea
Pe Danciu cu-așa comoară; apoi își făcea de lege
În ce loc să pui pipa peste noapte, cum să-și lege
Mai mulți ciucuri, ca să fie o lulea ca de baron.
" Ce s-o mai ciudi Vasile și Istadi și Trifon,
Și Chirilă și Moloacă când îmi vor zări luleaua!"
Și era vesel țiganul, își simțea strâmtă cureaua.
Bucuria-i însă scurtă. Soarele mai apunea
Când se pomeni țiganul în tufiș. Drumul trecea
Printre arini și plopi adică, iar țiganul, blând din fire,
Se-ngrozi până sub glezne: nime deci să nu se mire,
Că el, bietul, când ajunse la tufiș a tresărit
Și-a scăpat pipa din mână. Pe-acest drum, cât a trăit
N-a umblat făr' de tovarăș bietul Danciu, și de-odată
Iată-l-lai acum singur! " Aoleu, sfinții mă bată!
Ce-o să fac de-mi ies în cale vreo cincizeci de lupi bătrâni!
Vai de mine și de mine, tot aud de la români
Cum că lupii-s cam răi oaspeți! Sfinte Iov nu mă lăsa!"
Și pe cât pășea mai tare, tot pe-atâta tremura,
Și se tot umplea de spaimă și mai mort de frică pare
Ba-ncepuse acum și vântul să mai sufle și-n mișcare
El a pus întreg frunzișul " Iată-i, vai de capul meu!
Cine m-o purtat pe-aicea, ce-am cătat pe-aicea eu!
Iară sună... ard-o pipă ce-a făcut! Iară sună...
Vin potop să mă mănânce... Uite, uite cum s-adună...
Ard-o pipă! Ce-mi ajunge pipa, dacă pier aici?
Iară sună... Sfinte Ioave, că-mi rămân purdeii mici!
Dar să zbier? Atâta-mi trebuie, că vin lupii și mă-nhață.
Ce să mă fac... ard-o pipă! Doamne, Dă-mi Doamne, viața
Că-ți plătesc o sfântă slujbă... iară sună.... vin potop
Ard-o pipă, ce-mi făcuse, d'apoi încă de-aș fi șchiop!
Hai, curaj Dănciule numai... mai încet- ba mai în pripă!
Iară sună... iară sună... vin potop... vin... arde-o pipă!"
Tot așa vorbea țiganul, însă - însă el fugea
Și-ocupat fiind cu fuga, nici în lături nu privea.
Frica-i frică, iar de frică fugi la deal, ca și la vale,
Și-apoi când te-apuci la fugă, halal de tălpile tale!
Pe când ieșea dintre tufe, bietul Cuma zăpăcit
Dă cu ochii mai de-o parte de-un român ce sta trântit
Sub o salcie la umbră. Danciul stă pe loc, privește
Jur în jur, răsufl-o dată lung ș-apoi iarăși pornește
Și privind cam peste umăr către tufe, scuipă-n sân,
Văzând atare minune, strigă-ndată cel român:
"Ce-i țigane?" Stă-n loc Danciul până ce răsuflu-i vine
Și-apoi zbiară: " Ce să fie?! Văd că-i ziua mea, creștine".
Omul de sub șalcă râde și din nou prinde la sfat:
"Unde fugi așa de tare, că doar nu ești tu juratul
Să prinzi iepuri cu măciuca și albinele cu sacul,
Nici nu ești tu dracul din fire, cât să te-ntâlnești cu dracul?"
Danciul, om fălos de-altminteri n-ar fi voit bucuros
Să se-arate că-i nevrednic și s-apară că-i fricos,
Deci răspunde: "N-a fost dracu, căci de dracu' nu port teamă
Dar a fost ce-a fost... măi mare... mai cu coadă, și bag seama
Au fost lupi... dară, romane, n-am fugit de frică,zău,
Am fugit de om cu minte, căci puteau să-mi facă rău."
Și vorbea-ndesat și tare, se arătă voinic cel Cuma
Iar românul, om de vorbă și pricepător de glumă,
Stă și-ascultă și se miră, ca și când ar crede tot.
Deci țiganul îndrăznește să-și mai caște negrul boț:
"N-o fost dracu', măi române, au fost lupi, da' lupi pesemne
Au fost lupi și-au fost atâția, câte-s frunzele pe lemne!
M-a pus dracu' să-mi fac cale prin cel crâng și-apoi să vezi
Dar să vezi ce-a fost să fie! Crede-mă, dar să mă crezi,
Că eram să mor acolo, arde-o pipă! Ei, creștine,
Când mi-o fost lumea mai dragă s-o-ntâlnit lupii cu mine,
Arde-o pipă, măi române. Știi ce-s lupii? no, cu lupi
Și au fost mulți, câte albinele-ntr-un milion de stupi."
Și de-abia vorbea țiganul, parcă și-acum se temea
Dar voind el să apară curajos, tot mai râdea.
"Vai de mine și de mine, că fu mai să mor de tot.
Vezi-mă că doară-s galben, vezi-mă că nu mai pot;
Am avut noroc cu-aceea, că io-s curajos, vecine;
De-aș fi fost cum nu-s, atunci umblau rău lupii cu mine."
Românul stă și se miră, și-apoi, vrând să-și bată joc
De țigan, așa-i vorbește " Nu ne fie de noroc!
Hai țigane, vorba-i vorba, iar de lupi - sfinte Panfire;
Lupu-i rău și n-are lege șu-i cam îndrăzneț din fire,
Dar... adică chiar atâția, câți spui tu, n-au fost".
"Elei! Bă, c-au fostu, măi române, i-am văzut cu ochii mei!
Pentru ce mințești creștine, și te faci așa de prost?!
Nu minți că n-au fost lupi, că io-ți spun curat c-au fost;
D-apoi câți au fost anume nu știu... nu i-am numărat,
Dar au fost, atâta-i tot", zice Danciul supărat
Iar românul se crucește și-l ascultă cu mirare.
"Așa-i zău! Au fost o mie printre brazi, iar pe cărare
Au mai fost o mie-n capăt și ți-ospui apoi de rost
C-au mai fost și pe de lături... dracu, știe câți au fost."
Tremură ca frunza-n paltin bietul Danciu, spunând acestea
Și de-abia-l ținea pământul " D-apoi, bre, gătași povestea?"
Strigă hohotind romanul, iar țiganul mânios
Zice" Ian taci, măi române, ce tot râzi fără folos?
Ce te ții viteaz aicea pe câmp neted, unde-i bine
Și nu-i codru, ca-n pădure și-apoi încă - ești cu mine
Dar eu fost-am între tufe și-am fost singur eu cu eu,
Te-aș fi văzut și pe tine, de-ai fi fost în locul meu!"
"Văd eu că nu crezi nimica, văd că tu gândești anume
Că io-s mincinos! Hei, bade, de când m-am trezit pe lume
Nici mintesc, nici fur - adică lucru mic mai una alta".
Românul înțelese cum c-a fost dat cu bota-n baltă
Și l-a luat cu prea de-a scurtul pe țigan, deci se gândi
S-o mai lase după Danciul, să vadă unde-a ieși,
Deci îi zice cu blândețe" Așa-i, Danciule, vezi bine,
Lupii-s lupi, și de-a lor frică tremură doar orișicine!
Am pățit și eu o dată, că trei lupi m-au întâlnit
Și fost-am bolnav șapte zile, mă găteam de spovedit."
Și se prefăcea românul, cum că nu vorbește-n glumă
Și că nu-i om de curajul, deci văzând sfătosul Cuma
Și-auzind că și românul e fricos, iarăși a zis:
"Bolnav n-am să fiu, cumetre, dar de râs n-a fost de râs,
Ce socoti trei lupi pe tine, mai că te-au băgat sub glie,
Dră pe mine zece sute, peste zece zeci și-o mie!
Mă mir singur, măi române, cum de nu picasem jos
Bag de seamă că nu-i alta... nu gândi că io-s fricos."
"Tronc, Maria, cine zice că tu ești fricos, știu bine,
Știu eu că prin sat nu este om mai curajos ca tine!
Și-apoi lupi au fost, mai Cumă, lupi au fst, și bine știu
Că numai cu fuga poate scpăa omu-ntreg și viu,
Dar tot nu-mi vine a crede cum c-au fost așa mulți, Cuma,
Câți au fost, spune-mi cu dreptul, nu vorbi cu mine-n glumă".
"Apoi nu știu, măi române, câți au fost, dar ți-o spun drept
C-au fost lupi, dar lupi ca lupii, și-apoi mâna pun pe piept
Și mă jur c-au fost o sută". Românul iarăși începe:
"C-au fost lupi e sfânt, țigane, și-apoi oricine pricepe
Că de-au fost au fost o sută" - " Ba c-au fost, bă zău c-au fost
Striga rpeede țiganul, să n-ai gânduri că io-s prost
Că m-am pus pe numărate și i-am numărat- adică
Nici să nu gândești că mie mi-a fost de dânșii frică"
"Nu-o poveste, măi țigane, știu eu că ești curajos
D-apoi câți au fost? O sută? Nici c-o iotă mai în jos?
Iarna-i drept că umblă lupii, dar acum nu-i frig, nu-i rece,
Acum doar a-i primăvară - vom fi fost poate vreo zece>" -
Țiganul se-nhoalbă o dată " Zece lupi, ba să-i mai vezi,
Io-ți spun drept c-au fost o sută, de mă crezi, de nu mă crezi
Și-ți spun drept că n-avui vreme, să-i mai număr și s-aștept
După toți până vor trece! D-apoi poate-o grăiești drept
Poate n-au fost chiar o sută, dar zece de bună seamă
Și-apoi zece îs doară zece, ci mie nu mi-a fost teamă."
Nu da două-trei țiganul, lăudându-se pe el
Nu-i fricos! Lupii-s lupi. Era lucru puțintel
Dac-au fost, ori n-au fost, însă frica era mai întâie:
Mincinos rămâne dânsul, dar fricos să nu rămâie!
"D-apoi vezi tu, măi țigane, lupii-s foarte nărăvași
Nu prea țin lupii cărarea oamenilor curajoși.
Lupii când îs mulți în codrii și văd oameni dau din coadă
Și-apoi fug încât în fugă stau și labele să-și roadă.
Când îs mai puțini atuncea se obrăznicesc și ei -
Bagă seama, măi țigane, fost-au zece, fost-au trei?"
Ce să-i zică acum cioroiul?! " Poate trei au fost cu totul,
Trei au fost, dar lupi, le-am văzut coada și botul,
Dar mie nu mi-o fost frică!" Românul râdea, râdea,
Și de râs stă mai să moară, iar țiganul pricepea
Că s-a prins acum în varsă și-a sfeclit-o cu minciuna.
"Au fost trei? Au fost, țigane? Ia ascută să-ți spun una
Râsu-i râs, dar chiar văzusem un lup mare acum, acu
Și de bună seamă, frate, pe-acela-l văzuseși tu?"
"L-ai văzut , zău, măi române, așa-i, că nu mi se pare
Ție ți-a fost frică aicea, d-apoi mie-n codrul mare?
Unu a fost, singur unul, d-apoi lup, da' lup de tot
Și avea capul - și-avea coadă - și-avea botul mai de-un cot."
Acum o sfecli țiganul. Românul de la-nceput
A băgat de seamă cum că lupi cioroiul n-a văzut
De când s-a născut pe lume, și-acum țiganul mintește
C-a văzut lupi câtă frunză. - Deci râzând, așa vorbește:
"Bată-te-ntre ochi, țigane, cât de bine-o mai lipești,
Însă nu ți-ai dat de oameni, că eu văd că tu mintești
Și eu văd că ți-o fost frică". "Frică, mie? Dă-te-n lături
Și-mi dă pace, măi române, că-ți spun vorbe de te saturi,
Eu, fricos? Chiar zece sute de-ar fi fost pe lângă el,
Tot nu mi-ar fi fost răceala, d-apoi unul singurel?"
"Hei, țigane, numai unul, dar nici unul nu era
Căci și eu venii pri tufe și chiar înaintea ta.
Dar de lupi n-a fost poveste, tot ce-ai spus a fost minciuna
Și minciuna ți-a fost slabă, căci tu n-ai croit-o bună".
Țiganul văzând în urmă că minciuna-i s-a sleit
Zice: " Hei, hei, măi române, te pricepi tu la glumit
Căci am spus o vorbă numai și gândeam că tu vei crede
Dar tu ești, cumetre, meșter, nu crezi totul cum se vede."
"Lupi adică, măi țigane, nu au fost?" " Nu! Am spus o glumă!"
"Poate c-ai glumit, eu nu știu, d-apoi tălmăcește-mi, Cuma
Pentru ce-ai tremurat oare și-ai fost galben la obraz:
Și-ai ieșit ca mort din codru?" - " Ei, bădică, de necaz!
Să-ți spun drept, prin cea pădure n-au fost lupi, n-a fost nimica
Dar mișcase frunza-n tufe și eu stam să mor de frică".
Adăugat de: Gerra Orivera
vezi mai multe poezii de: George Coşbuc
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Leneşii (animale), koala şi tatu sunt cele mai somnoroase animale. Ele dorm peste 80% din viaţa lor.
1902 -S-a născut Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist. Stabilit în Franţa, a colaborat la mişcarea suprarealistă. A semnat sub pseudonimul Claude Sernet (m.15.03.1968).
1923 -S-a născut Victor Felea, poet şi critic literar (m.28.03.1993).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


Distribuie: